Ascensiunea lui Marius Voineag în ierarhia Ministerului Public a fost una fulminantă, culminând cu ocuparea funcției de conducere a DNA și nominalizarea sa recentă pentru poziția de procuror general adjunct. Totuși, dincolo de lumina reflectoarelor, istoricul său profesional relevă episoade mai puțin strălucitoare care pun sub semnul întrebării consistența pregătirii sale tehnice. Documentele oficiale indică faptul că Voineag a ratat de două ori succesive, în 2018 și 2019, examenul de promovare în gradul profesional de procuror de Parchet de pe lângă Curtea de Apel, rămânând blocat la un nivel ierarhic inferior în pofida ambițiilor sale de carieră.

Această stagnare profesională a fost mascată de detașările succesive la structurile centrale, precum DIICOT, unde legea permitea primirea temporară a unui grad superior, fără a fi nevoie de validarea prin examen riguros. Situația devine cu atât mai relevantă cu cât, în prezent, nu există date publice transparente care să ateste deținerea unui grad profesional superior dobândit prin concurs. În acest context, aspirația sa spre funcția de adjunct al procurorului general, pentru care legea impune o vechime de 15 ani dar nu și un grad profesional specific, a stârnit numeroase controverse în rândul comunității juridice, ridicând semne de întrebare privind meritocrația în numirile de la vârful instituțiilor de forță.