Președintele României, Nicușor Dan, se află într-o situație diplomatică delicată, înclinând spre refuzul invitației la prima reuniune a Consiliului pentru Pace de la Washington, programată pentru 19 februarie. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale indică faptul că formatul propus de administrația SUA ar crea o scindare între țările care au aderat oficial și cele care încă analizează propunerea, transformând România într-un participant de rang secund. Această reticență este împărtășită și de alți lideri europeni, care critică transformarea Consiliului într-o organizație care riscă să rivalizeze cu structurile ONU.

România continuă să mențină o poziție neutră, evitând un refuz categoric, dar refuzând totodată să își dea acordul în lipsa unor clarificări privind obligațiile financiare și politice. Calitatea de membru permanent implică un aport considerabil de 1 miliard de dolari, aspect care a ridicat semne de întrebare în rândul partenerilor europeni precum Polonia și Italia. Vizita oficială a președintelui român la Casa Albă, planificată pentru această primăvară, rămâne sub semnul întrebării, depinzând în mod direct de rezolvarea acestor neînțelegeri diplomatice.

Donald Trump, promotorul acestui Consiliu ca răspuns la conflictul din Fâșia Gaza, pune presiune pe aliați pentru a susține noul organism, însă reticența statelor europene arată o prăpastie în viziunea despre gestionarea crizelor internaționale. Răspunsul final al Bucureștiului va reflecta, cel mai probabil, dorința de a rămâne ancorat în structurile europene tradiționale, evitând angajamente care ar putea fi interpretate drept o schimbare de direcție în politica externă a țării.