Într-o mișcare diplomatică ce tensionează și mai mult relațiile internaționale, Moscova a transmis clar că dorește anularea deciziei NATO luate la București în 2008, care prevedea posibilitatea aderării Ucrainei și Georgiei la Alianță. Diplomații ruși argumentează că acest pas este esențial pentru viitoare garanții de securitate, insistând pe ideea că extinderea NATO spre est a încălcat promisiunile verbale făcute în trecut liderilor sovietici, deși aceste acuzații sunt respinse categoric de oficialii occidentali.

Contextul actual reflectă o escaladare a retoricii rusești privind neutralitatea vecinilor săi, președintele Vladimir Putin punând accent pe limitarea influenței Alianței Nord-Atlantice ca precondiție pentru negocieri. În replică, liderii NATO au reiterat constant dreptul democratic al fiecărei națiuni de a-și decide propriul parcurs politic și alianțele din care dorește să facă parte. Recent, aderarea Finlandei și Suediei a schimbat semnificativ harta securității în Europa, transformând Marea Baltică într-o zonă sub o influență mult mai strânsă a NATO, ceea ce amplifică nemulțumirea Kremlinului față de arhitectura de securitate actuală a continentului.