Ipotezele recente privind numirea lui Alberto Gilardino ca antrenor la FCSB au generat reacții virulente în fotbalul românesc, Marius Lăcătuș fiind printre primii care a taxat această variantă ca fiind nerealistă. În cadrul emisiunii Fotbal Club, fostul mare jucător a pus sub semnul întrebării motivația antrenorului italian de a părăsi fotbalul din Italia pentru o experiență în SuperLigă, subliniind discrepanțele financiare și de nivel competițional dintre cele două campionate. Pentru Lăcătuș, ideea că un campion mondial ar fi atras de oferta FCSB-ului este, cel puțin, naivă.

Alberto Gilardino, cu un palmares impresionant ca jucător, a avut un parcurs sinuos ca antrenor, trecând pe la echipe precum Genoa sau Pisa. Deși este liber de contract, jurnaliștii sportivi remarcă faptul că pretențiile financiare ale unui antrenor cu CV-ul său sunt greu de susținut pentru bugetele din România, în special în condițiile în care FCSB nu a reușit să se califice constant în grupele Champions League. Remus Răureanu a punctat, de asemenea, că bonusurile de performanță europeană nu pot constitui un argument suficient de atractiv pentru un tehnician care a fost obișnuit cu exigențele din Serie A.

Dezbaterea reflectă o problemă mai largă a fotbalului românesc: nevoia de a atrage nume sonore din străinătate, adesea fără a analiza realitățile logistice și financiare. În timp ce suporterii FCSB-ului pot visa la un antrenor de talie mondială, realitatea din teren și din birouri sugerează că astfel de mutări sunt extrem de puțin probabile. Lăcătuș încheie discuția printr-o notă realistă, îndemnând la prudență și la o mai bună cunoaștere a mecanismelor de piață în antrenoratul de înalt nivel.