Într-o mișcare diplomatică atent calculată, Iranul a anunțat că nu va exporta stocul de 300 kg de uraniu puternic îmbogățit, însă se arată dispus să reducă gradul de puritate al acestuia sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Această ofertă vine într-un moment de maximă tensiune regională, în timp ce Casa Albă evaluează opțiunile, inclusiv prezența navală masivă în Orientul Mijlociu. Teheranul insistă că materialele nucleare trebuie să rămână pe teritoriul național, propunerea vizând transformarea uraniului îmbogățit la 60% în forme mai puțin periculoase, de 20%.

În timp ce oficialii de la Washington cer „îmbogățire zero”, oficialii iranieni, precum ministrul de Externe Abbas Araghchi, neagă existența unor înțelegeri temporare de suspendare a programului nuclear, insistând pe dreptul suveran de a dezvolta tehnologia. Situația este complicată și de protestele interne care au reizbucnit la universitățile din Mashhad și Teheran, unde studenții cer schimbări politice radicale. Experții avertizează că eșecul diplomației în acest moment critic ar putea împinge statele vecine să caute propriile mijloace de descurajare nucleară, transformând radical echilibrul de forțe din regiune.