O descoperire arheologică recentă în nordul Serbiei a scos la lumină un episod sângeros vechi de 2.800 de ani, care contrazice imaginea idilică a comunităților preistorice din Bazinul Carpatic. Groapa comună de la Gomolava, ce conține 77 de victime – majoritatea femei și copii – oferă dovezi cutremurătoare ale unei violențe organizate, sistematice și brutale. Analizele antropologice au confirmat că toți cei înmormântați aici au suferit traume letale la nivelul capului, indicând o execuție deliberată, menită să elimine grupuri întregi într-un mod eficient și rapid.

Cercetătorii, ale căror studii au fost publicate în Nature Human Behaviour, sugerează că situl arheologic a fost teatrul unor tensiuni extreme, provocate cel mai probabil de migrațiile populațiilor și de competiția acerbă pentru controlul resurselor funciare. Analizele ADN și izotopice au revelat că victimele făceau parte dintr-un grup eterogen, provenind din regiuni diferite, ceea ce indică faptul că masacrul ar fi putut fi rezultatul unui conflict extins, și nu doar al unei dispute locale. Această descoperire oferă o perspectivă nouă asupra modului în care violența strategică a modelat dezvoltarea socială și politică în Europa timpurie.