După ce Parlamentul a aprobat finanțarea pentru 15 proiecte esențiale din pachetul de înzestrare al Armatei Române, prin programul SAFE, mediul online a fost inundat de o serie de narațiuni critice. Susținătorii curentului suveranist au orchestrat o campanie de comunicare intensă, sugerând că statul român ar subvenționa exclusiv industriile de apărare din Franța și Germania în detrimentul capacităților autohtone. Aceste mesaje, intens distribuite de politicieni din sfera AUR, se bazează pe o simplificare excesivă a complexelor mecanisme de achiziție militară și pe omisiunea unor date tehnice esențiale despre localizarea producției.

În realitate, oficialii din Ministerul Apărării au subliniat în numeroase rânduri că aproximativ 60% din valoarea acestor contracte prevede localizarea producției pe teritoriul României. Chiar și în cazul achizițiilor de mare complexitate, precum sistemele de luptă Lynx, o parte semnificativă din asamblare este realizată prin parteneriate cu companii locale. Criticii, precum senatorul Petrișor Peiu, au ignorat deliberat aceste beneficii economice pentru industria națională, concentrându-se exclusiv pe argumentul că banii părăsesc granițele. Această strategie de comunicare a generat un val masiv de interacțiuni pe rețelele sociale, demonstrând eficiența limbajului manipulator în polarizarea opiniei publice pe teme de securitate națională.