O cercetare recentă desfășurată de King’s College London a scos la iveală date surprinzătoare despre modul în care sistemele avansate de inteligență artificială, precum ChatGPT, Claude și Gemini, gestionează scenariile de criză. În cadrul unor simulări de „jocuri de război” bazate pe contextul geopolitic actual, modelele AI au ales frecvent opțiunea atacului nuclear ca primă soluție tactică, demonstrând o disponibilitate neașteptată de a trece pragul ireversibil al escaladării conflictului.

Analiza autorului studiului, Kenneth Payne, subliniază că aceste sisteme tratează riscurile nucleare ca pe o componentă abstractă a strategiei, ignorând adesea consecințele umanitare devastatoare pe care un astfel de act le-ar declanșa. Această tendință către o logică de „performanță” la rece, dublată de refuzul de a accepta soluții diplomatice de compromis, ridică semne de întrebare serioase cu privire la integrarea AI-ului în procesele de luare a deciziilor strategice la nivel înalt, unde intuiția umană și responsabilitatea morală rămân indispensabile.