Anuala de Arhitectură București 2026: Insula Lacul Morii, printre proiectele premiate

Amenajarea Insulei Lacul Morii – finalizată recent în București, soluție selectată în urma unui concurs internațional – proiectul de locuințe sociale din Mociur și restaurarea fostei reședințe domnești de la Mănăstirea Slatina, din Bucovina, ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu, se numără printre proiectele premiate joi, 22 octombrie, la Anuala de Arhitectură București 2026, ediție la care au concurat, potrivit arhitectului Emil Ivănescu, fost președinte al filialei  București a Ordinului Arhitecților din România (OAR) și prezentator al anualei, peste 400 de proiecte. Gala de premiere a avut loc în atriumul Bibliotecii Naționale a României, spațiul central de la parter deschis spre galeriile etajelor superioare.

Cu o audiență largă, formată în special din studenți și profesori de arhitectură, mulți dintre ei membri ai echipelor înscrise în competiție, ediția 24 a anualei a debutat cu o dezbatere în opoziție „AI versus Architect”, pentru a lămuri cât de mult mai este intervenție umană în proiectele de artitectură. Arhitecții din board-ul OAR au discutat deschis despre utilizarea inteligenței artificiale ca instrument de lucru și au prezentat trei platforme construite cu ajutorul AI, menite, în principal, să reducă timpul alocat procedurilor birocratice, lâsând oamenilor loc pentru creativitate. Alte patru evenimente și dezbateri profesionale dedicate acestei teme sunt programate până la sfârșitul lunii noiembrie.

Invitat din Danemarca, Mads Birgens, directorul Departamentului de Urbanism al biroului COBE și membru al juriului categoriei „Arhitectură construită”, a prezentat transformarea fostelor zone portuare din Copenhaga în cartiere cu locuințe, servicii și spații de recreere. Arhitectul a vorbit și despre reutilizarea patrimoniului industrial și limitele AI în înțelegerea spațiului.

Umbră lângă apă, spații comune îngrijite și clădiri cu funcțiuni noi

Structurile de umbrire, arborii, suprafețele plantate și locurile pentru activități lângă apa râului Dâmbovița fac parte din amenajarea Insulei Lacul Morii, premiată la secțiunea „Arhitectură și spațiul public”. Administrația locală de la sectorul 6 a fost, la rândul său, premiată la o secțiune inedită, nou introdusă, dedicată clienților, prin prisma faptului că știu ce să ceară, să aprecieze și să respecte proiectul până la finalizare. Echipa Metapolis Architects a vorbit despre colaborarea cu administrația, de la concursul de soluții până la execuție, folosind metafora „construirii” clientului: un beneficiar care înțelege proiectul știe ce să ceară și poate urmări realizarea lui.

La Mociur, în Reșița, intervenția asupra locuințelor sociale a schimbat și felul în care sunt folosite spațiile din jurul clădirilor. După revenirea locuitorilor în apartamente, spațiile comune și locul de joacă sunt mai îngrijite, a povestit reprezentanta echipei UNITH2B, arhitecta Hildegard Brandl, care a descris o zonă în care anterior se acumulau deșeuri. „Nouă ne place să facem asta, să lucrăm cu comunități”, a spus aceasta, la prezentarea proiectului din secțiunea „Arhitectura locuinței colective”.

Restaurarea fostei reședințe domnești de la Mănăstirea Slatina, din județul Suceava, a fost apreciată la secțiunea „Arhitectură și patrimoniu”. Intervenția semnată de Polarh Design privește o clădire din ansamblul ctitorit de Alexandru Lăpușneanu. Tot despre lucrări asupra unei construcții istorice, de această dată la acoperișul unei biserici, este proiectul „A Roof for St. Michael / Ein Dach für die Burgkirche”, prezentat la „Arhitectură și experiment”.

Amenajarea unei stații de telecabină cu restaurant, bar și spații pentru evenimente a fost premiată la secțiunea HoReCa, prin proiectul „Panoramic”, care îl are între autori pe Corvin Cristian. La secțiunea lucrărilor de diplomă, proiectul Annei Noni, de la Facultatea de Arhitectură de Interior a UAUIM, propune un centru de proiecții cinematografice la Moara lui Assan din București, adăugând o funcțiune culturală fostului spațiu industrial.

Portul din Copenhaga, „un enorm parc albastru”

Mads Birgens, directorul Departamentului de Urbanism al biroului danez COBE și membru al juriului categoriei „Arhitectură construită”, a prezentat reconversia fostelor zone portuare ale Copenhagăi în cartiere cu locuințe, școli, magazine și spații de recreere. Apa portului, accesibilă acum pentru înot și alte activități, „a devenit acest enorm parc albastru pe care îl poate folosi toată lumea”, a spus arhitectul.

În Nordhavn, unde COBE lucrează de aproximativ două decenii, locuințele sunt apropiate de serviciile cotidiene, iar metroul este conectat cu traseele pentru biciclete, transportul pe apă și parcările. „Nu credeau că putem crea viață urbană aici, în mijlocul acestui district portuar. Dar, aproximativ zece ani mai târziu, le-am demonstrat contrariul”, a declarat Birgens. „În acest proces nu a fost implicată deloc inteligența artificială.”

Biroul COBE funcționează într-un fost depozit din aceeași zonă și reunește arhitecți, urbaniști și peisagiști. Proiectele prezentate combină transformarea clădirilor existente cu amenajarea spațiilor publice și pregătirea zonelor de coastă pentru creșterea nivelului apei.

Siloz din portul Copenhaga, transformat în locuințe

La conversia unui fost siloz, proiectanții au păstrat diferențele dintre nivelurile construcției, din care au rezultat apartamente cu înălțimi interioare cuprinse între aproximativ 3,5 și 9 metri. „Am păstrat înălțimile nivelurilor clădirii existente”, a explicat Birgens. Clădirea a fost măsurată tridimensional, iar modulele noii fațade au fost realizate pentru pozițiile în care urmau să fie montate, în funcție de geometria construcției.

Arhitectul a folosit exemplul pentru a susține renovarea și conversia în locul demolării și „cât de important este ca patrimoniul orașelor noastre să devină parte din ceea ce lăsăm viitorului”.

Locuințe pentru venituri diferite, în centrul orașului

Pe Paper Island, un fost amplasament industrial central, proiectul prezentat combină locuințe private, locuințe accesibile și un hotel. Birgens a explicat că politica publică invocată pentru asemenea dezvoltări prevede o pondere de 25% de locuințe accesibile financiar.

„Prin politici publice și prin efortul comun al arhitecților și politicienilor putem crea dezvoltări foarte centrale, de foarte bună calitate, dar putem oferi și locuințe pentru niveluri de venit foarte diferite”, a afirmat el. Birgens a amintit criza locuirii din Europa și nevoia de locuințe noi, insistând și asupra renovării și conversiei clădirilor existente, pentru a păstra patrimoniul orașelor.

Spațiile de la nivelul solului sunt deschise publicului, iar grădinile locuitorilor sunt amenajate deasupra lor, pentru a păstra intimitatea apartamentelor, separat de circulația publică.

Birgens a vorbit și despre vizitatorii care ajung la Copenhaga pentru experiența orașului, inclusiv pentru deplasarea cu bicicleta: „Vin să experimenteze stilul de viață din Copenhaga și să ia parte, pe două roți, la noul spațiu public”. Folosirea bicicletei indiferent de vreme este susținută, a explicat el, de traseele conectate, parcările dedicate și legăturile cu transportul public.

Limitele inteligenței artificiale

În discuția despre „AI versus Architect”, Birgens și-a exprimat speranța că noile instrumente vor elibera timpul arhitecților pentru reflecție și creație. A susținut însă că experiența directă a unui loc rămâne esențială în proiectare. „Cred că acesta este un lucru pe care inteligența artificială nu îl va putea interpreta niciodată: felul în care înțelegem spațiul, felul în care îl simțim”, a declarat arhitectul. Congestia, demolările, segregarea socială, pierderea biodiversității și schimbările climatice au fost problemele la care a raportat proiectele prezentate.

„Scopul principal al orașului este să fim împreună și să trăim bine împreună”, a spus Birgens.

La gală, Emil Ivănescu a amintit și de pregătirea unui concurs internațional de soluții pentru reamenajarea axei Bălcescu–Magheru–Piața Romană, organizat de Primăria Capitalei împreună cu OAR. Consultarea publică lansată miercuri va contribui la formularea temei de concurs. Administrația propune transformarea bulevardelor dintr-un culoar de tranzit într-o destinație pentru locuitori și turiști.