EXCLUSIV | SAPE, societatea de stat înființată pentru a face investiții în energie, ține de 10 ani peste 600 de milioane de lei blocați în depozite în bănci

SAPE SA, societate din portofoliul statului mai puțin cunoscută în spațiul public, funcționează de ani de zile mai mult ca un fond de investiții privat decât ca investitor în energie, scopul pentru care a fost înființată. 

• Din 2017, în depozitele la bănci ale companiei stau aproximativ 600 de milioane de lei care generează dobânzi fără de care societatea ar fi în pierdere an de an. România importă energie pentru că nu are capacități suficiente de producție. 
• SAPE a cumpărat două parcuri eoliene care fie nu funcționează, fie sunt greu de administrat. Unul dintre parcuri a fost cumpărat de la un om de afaceri din Constanța, pasager în zborul de lux spre Mykonos organizat de Mihai Darban. Și mai are în portofoliu două parcuri fotovoltaice de mică capacitate.
• SAPE a ratat o investiție pentru producerea de energie din hidrogen finanțată prin PNRR, a renunțat la mai multe alte proiecte, unele extrem de importante, cum ar fi hidrocentrala cu stocare de la Tranița, dar voia să cumpere cu 120 de milioane de euro capacități de stocare de la două firme de apartament din Timișoara, care ar fi construit capacitatea cu banii dați în avans de SAPE.

Toate aceste nereguli apar și într-un raport al Corpului de Control al premierului Bolojan din 2026.

„Am trimis și eu în 2025 corpul de control la SAPE și am găsit aceleași probleme”, spune fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, pentru G4Media. „Am depus plângere la organele de cercetare penală cu toate aceste nereguli, inclusiv cu intenția de a cumpăra acea capacitate de stocare”, spune el.

Pentru o analiză completă a activității companiei, G4Media a analizat  rapoartele administratorilor, documentele financiare și rapoartele de control de la SAPE.

SAPE – scop, finanțare, funcționare

Societatea pentru Administrarea Participațiilor Statului S.A. (SAPE) a fost înființată în 2014, inițial cu scopul de a gestiona Electrica S.A. 

În acest moment, compania are ca obiect de activitate producția de energie, dezvoltarea unor proiecte proprii, administrarea participațiilor statului român în societăți comerciale. 

SAPE deține pachete de acțiuni la E-Distribuție Banat S.A. (24,87%), E-Distribuție Dobrogea S.A. (24,90%), Enel Energie S.A. (37,00%), E-Distribuție Muntenia S.A. (10,00%) și Enel Energie Muntenia S.A. (10,00%), Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român S.A. (20,00%), Electrica Soluziona S.A. (49,00%) 

În 2025, SAPE S.A. și-a extins portofoliul de acțiuni cotate prin achiziții realizate pe BVB în valoare de 27,17 milioane lei, având plasamente la marii producători și transportatori din Sistemul Energetic Național, respectiv OMV Petrom S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., S.N.N. Nuclearelectrica S.A. și S.N.T.G.N. Transgaz S.A. 

Anual, societatea încasează zeci de milioane de lei ca dividende din aceste participațiuni.

2017 – în conturile SAPE au intrat 1,7 miliarde de lei. Aproape 600 de milioane sunt tot acolo și astăzi

SAPE a încasat, în 2017, 1,8 miliarde de lei de la Enel pentru acțiunile din Enel Distribuție Muntenia și Enel Energie Muntenia deținute de companie.

Anul următor, 1,1 miliarde de lei au ajuns în bugetul statului, sub formă de dividende, iar restul banilor a ajuns în depozite bancare pe numele companiei. 

La sfârșitul lui 2025, SAPE avea în depozite bancare puțin peste 600 de milioane de lei.

SAPE susține că a făcut investiții profitabile și că banii circulă

Compania susține că banii din conturi nu sunt bani neutilizați, deși cuantumul a rămas același aproape în fiecare an. Și că a investit în capacități de producție – două parcuri eoliene și două fotovoltaice care produc bani. 

 „Aceste investiții generează venituri din valorificarea energiei electrice produse și contribuie la profitabilitatea societății”, transmite SAPE.

Capacitatea celor trei parcuri este extrem de mică, de nici 30MW.

Rapoartele financiare spun, însă, altceva de SAPE. Parcurile nu contribuie la profitabilitatea societății..

Compania a cheltuit pe parcurile eoliene și solare peste 108 milioane de lei și a vândut energie produsă de 46,5 milioane de lei, conform acelorași rapoarte financiare publice ale SAPE.

„Sumele existente în conturile bancare ale Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SAPE S.A. reprezintă disponibilități financiare ale societății, evidențiate la un anumit moment de raportare, și nu sume care au rămas neutilizate sau blocate în conturi pe parcursul ultimilor ani”, a transmis SAPE la solicitarea G4Media.

„În perioada 2020-2025, societatea a realizat venituri totale cumulate de aproximativ 920 de milioane de lei și un profit net cumulat de aproximativ 485 de milioane de lei”, spune SAPE, care se laudă cu profitul anual.

Ce nu explică compania este că sub 8% din aceste venituri anuale sunt din activitatea operațională, după cum reiese din rapoartele financiare. Cei mai mulți bani vin din dobânzi și dividende. Suma uriașă care apare la dividendele încasate în această perioadă – peste 603 milioane – se datorează unui eveniment unic din 2020, când Enel a plătit către SAPE dividende de peste 500 de milioane de lei.

• Total Venituri din Dividende 2020-2025: 603.111.761 lei (aprox. 65,4% din totalul veniturilor generate în această perioadă)
• Total Venituri din Dobânzi 2020-2025: 227.108.548 lei (aprox. 24,6% din totalul veniturilor, obținute din plasarea fondurilor în depozite bancare)
• Total Venituri Operaționale (Exploatare) 2020-2025 : 70.849.481 lei (aprox. 7,7% din totalul veniturilor, provenite din producția de energie, servicii și activități comerciale)

 

SAPE spune în răspunsul trimis către G4Media că are nevoie permanent de bani în conturi pentru viitoarele proiecte. 

„SAPE S.A. este implicată în dezvoltarea unor proiecte pentru dezvoltarea capacităților de producere și stocare a energiei electrice. Aceste investiții presupun angajamente financiare importante, ale căror plăți se realizează etapizat, în funcție de stadiul implementării și de condițiile contractuale”, spune SAPE.

Din 2022, SAPE nu a mai făcut nicio investiție în vreo capacitate de producție de energie electrică.

„În concluzie, existența unor disponibilități financiare de peste 600 de milioane de lei la anumite date de raportare nu înseamnă că aceste resurse au rămas neutilizate și nici că societatea nu a realizat investiții”, a transmis SAPE.

Ce investiții a făcut SAPE în acești ani

SAPE a funcționat în acești ani ca o „vacă de muls” pentru bugetul de stat. Compania a virat anual o sumă importantă în bugetul de stat. În total, între 2018 și 2025, SAPE a virat la buget peste 1,4 miliarde de lei. 

În 2018, după ce a primit banii de la ENEL și a plătit dividendele aferente către bugetul de stat, SAPE a rămas cu 942,3 milioane de lei în depozite bancare. În perioada 2022–2025, soldul depozitelor bancare s-a menținut constant în jurul sumei de 600 de milioane de lei.

Doar o parte din banii au fost direcționați treptat din depozite spre achiziții reale de active și capitalizări:

• Parcuri eoliene: Cumpărarea CEE Curcubăta (36,12 mil. lei) și CEE Horia (36,33 mil. lei) în anul 2022.
• Parcuri fotovoltaice: Construcția CEF Dârvari 2 (peste 30 mil. lei în 2023–2024).
• Fondul Kazah-Român (FIEKR): Vărsăminte de capital și participare la majorări ale fondului constituit cu KMGI (de la 4,08 mil. lei în 2018, ajungând la un angajament/subscriere de 117,5 mil. lei în 2025).
• Noul proiect Titan Power SA: înființat în 2019 în parteneriat cu Electrocentrale Grup SA.

SAPE a folosit disponibilitățile bănești și pentru achiziționarea de pachete de acțiuni pe bursă la marii furnizori și producători de energie (de exemplu, OMV Petrom, Romgaz), cu zeci de milioane de lei (19 mil. lei în 2022, 18,5 mil. lei în 2023, 27,17 mil. lei în 2025).

Ce investiții a ratat SAPE

În 2023, SAPE a plătit 243.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate destinat proiectului „HY SAPE 10” (producție de hidrogen). În decembrie 2023, cererea de finanțare nerambursabilă prin PNRR a fost oficial respinsă, iar proiectul a fost abandonat.

SAPE deține 99,35% din compania de proiect Hidro Tarnița S.A., un proiect mamut de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj rămas blocat de ani de zile. Proiectul nu produce nimic, dar continuă să existe în documentațiile oficiale.

De-a lungul timpului, SAPE a mai renunțat și la alte proiecte în capacități de producție de energie – Proiectul Oravița și Proiectul Avram Iancu.

Rezultatele financiare bune, doar datorită dobânzilor bancare

Din 2022, de la primele investiții în capacități de producție, veniturile operaționale ale SAPE nu au reușit să acopere cheltuielile.  Deficitul operațional s-a adâncit treptat, de la ~13,5 milioane de lei în 2022 la peste 21,3 milioane de lei în 2025. Și totuși, compania e pe profit datorită veniturilor financiare încasate an de an – dobânzile pentru banii din conturi și dividendele încasate din acțiunile deținute în alte companii.

Din dobânzile bancare, SAPE a încasat între 40 și 52 de milioane de lei anual, între 2022 și 2025. Iar din dividendele de la alte companii între 9,8 și 12,3 milioane de lei anual.

Doar că de la an în an profitul companiei a scăzut, pentru că veniturile financiare au rămas aproape constante, în schimb, cheltuielile au crescut. Așa că, de la 60 de milioane de lei profit în 2022, compania a ajuns la 26 de milioane de lei profit anul trecut.

La aceeași concluzie a ajuns și corpul de control al prim-ministrului Ilie Bolojan

„Analiza structurii veniturilor SAPE pentru perioada 2020 – semestrul I 2025 evidențiază faptul că performanța financiară a societății continuă să fie susținută preponderent de veniturile financiare generate de participațiile și plasamentele deținute, în timp ce contribuția activității operaționale de producere a energiei electrice la veniturile totale rămâne redusă. Deși societatea a efectuat investiții semnificative în proiecte energetice din surse regenerabile, acestea nu au determinat până în prezent o modificare substanțială a structurii veniturilor și nici diminuarea dependenței față de veniturile financiare”, scrie în raportul Corpului de control.

Investițiile cu probleme – parcurile eoliene

În 2022, SAPE a cumpărat două parcuri eoliene – Curcubăta cu 36,12 milioane de lei și Horia cu 36,33  milioane de lei.

Parcul Curcubăta a fost cumpărat de la Energo Proiect SRL din Cluj, companie deținută de omul de afaceri Sorin Bădău. Parcul eolian a fost indisponibilizat din cauza defecțiunilor pe perioade mari de timp. Tranzacția a fost făcută de senatoarea Laura Iuliana Scântei (PNL), în calitatea de notar, pentru un onorariu de aproximativ 365.000 de lei de la SAPE, conform defapt.ro.

„Deficiențele tehnice manifestate ulterior achiziției au afectat în mod semnificativ disponibilitatea și randamentul operațional al centralei eoliene Curcubăta Mare, generând perioade extinse de indisponibilitate, costuri suplimentare de mentenanță și diminuarea capacității societății de valorificare a energiei produse. Complexitatea intervențiilor, lipsa operatorilor economici interesați în cadrul procedurilor inițiale și necesitatea efectuării unor studii suplimentare de specialitate relevă dificultăți tehnice semnificative asociate infrastructurii LES aferente CEE Curcubăta”, scrie în raportul corpului de control al premierului Ilie Bolojan.

Parcul eolian Horia din județul Constanța a fost cumpărat de la compania Horia Green SRL, deținută de omul de afaceri Florin Cârstocea. Cârstocea a fost în avionul de lux cu care au zburat în Mykonos politicieni, oameni de afaceri și magistrați.

„Analiza procedurilor de achiziție aferente serviciilor de mentenanță și operare tehnică pentru CEE Horia evidențiază dificultăți în estimarea inițială a costurilor raportate la condițiile reale ale pieței pentru servicii specializate destinate centralelor eoliene echipate cu turbine General Electric. Diferențele semnificative dintre valorile estimate și ofertele financiare depuse au determinat anularea procedurilor inițiale și revizuirea succesivă a valorilor incluse în PAAS, aspecte ce reflectă atât complexitatea tehnică a serviciilor necesare, cât și nivelul redus al concurenței pe piața operatorilor specializați”, scrie în raportul corpului de control al premierului,

Negociere directă cu firme de apartament pentru un contract de 120 de milioane de euro

Pe ordinea de zi a Consiliului de Supraveghere din 4 iunie 2025 a ajuns un proiect de achiziționare a unui teren și a unor capacități de stocare de energie, IS Baru 1 și IS Baru 2, spun sursele G4Media.

SAPE urma să le cumpere cu 120 de milioane de euro fără TVA  de la două firme, Banat Storage Energy SRL și Green Storage Farm SRL, fără o procedură competitivă de selecție. De fapt, așa cum arăta planul, companiile ar fi construit capacitatea cu banii dați în avans de SAPE –  38,51 milioane de euro pe care urmau să îi primească imediat după semnarea contractului. 

Firmele Storage Energy SRL și Green Storage Farm SRL au fost înființate în aceeași zi – 27 februarie 2024, de aceiași asociați – Mariana Lăpădătescu (62 de ani) și Flavian Șerban (23 de ani), cu același sediu – un subsol al unei case din Timișoara.

În decembrie 2024, în acționariatul Storage Energy a intrat și compania olandeză Primel Investments BV cu 70%, reprezentată de Ștefan Cherciu, un potent om de afaceri din Dolj, proprietarul fabricii de termopane QFort.

Aceeași firmă a preluat și o parte din acțiunile Green Storage Farm, dar a renunțat la ele în iulie 2026. În acest moment, compania e deținută de o firmă olandeză și de una cipriotă.

La momentul în care SAPE voia să încheie cu cele două firme afacerea de 120 de mil de euro, cele două companii aveau zero angajați și zero activitate.

„Demersurile efectuate în vederea achiziției proiectului de stocare a energiei electrice în baterii, dar nefinalizate, au vizat derularea unui proces de negociere cu operatori economici unici, care ofereau transferul drepturilor asupra unor terenuri evaluate la 1.206.405 lei, precum și livrarea unor sisteme de stocare (echipamente, inclusiv punerea lor în funcțiune), ce presupunea execuție de lucrări, prestări de servicii și furnizare de bunuri în valoare totală estimată de evaluator de 439.503.031 lei”, scrie în raportul Corpului de control al premierului.

Pentru această afacere FACIAS a cerut sesizarea Parchetului General.

Afacerea cu firmele de apartament nu s-a concretizat. Membrii consiliului de supraveghere nu au aprobat investiția.

Corpul de control al Guvernului a sesizat și că SAPE a achiziționat și a achitat servicii de evaluare „la prețul de piață” pentru proiectele de stocare, ce urmau a fi executate, „în contextul în care pentru cele două proiecte existau studii de fezabilitate, proiecte și devize generale (întocmite de persoane autorizate de ANRE), care indicau în mod clar valoarea investițiilor”. 

Conform datelor din SEAP, evaluarea a costat 40.000 de lei și a fost făcută de firma Kapital Minds.

Ce alte probleme a mai găsit corpul de control al premierului Ilie Bolojan

• Numirea unui membru al Consiliului de supraveghere, în august 2024, s-a realizat cu nerespectarea prevederilor legale. – prin această hotărâre Sebastian Valentin Bodu a fost numit membru al Consiliului de Supraveghere, 
• valoarea primei de asigurare pentru membrii Comitetului de Supraveghere, prin raportare la dimensiunea economică, profilul operațional și indicatorii financiari ai SAPE relevă existența unei disproporții semnificative față de nivelurile identificate în cazul altor întreprinderi publice din sectorul energetic
• Deficiențe în fundamentarea, fezabilitatea și predictibilitatea proiectelor investiționale ale SAPE, reflectate prin revizuirea frecventă a planului de investiții, restructurarea repetată a portofoliului de proiecte și abandonarea unui număr semnificativ de investiții propuse anterior includerii acestora în politica investițională a societății. 
• Dinamica permanentă a proiectelor, caracterizată prin introducerea, modificarea și eliminarea succesivă a unor investiții, evidențiază dificultăți în stabilirea unor obiective investiționale sustenabile și fundamentate pe analize economico-financiare suficient de mature încă din etapa inițială de planificare

Ce a răspuns SAPE la întrebările G4Media

G4Media a solicitat puncte de vedere la SAPE privind toate problemele relatate în acest articol. SAPE nu a răspuns concret la întrebările privind investițiile la care a renunțat, cât timp nu au funcționat parcurile eoliene din cauza defecțiunilor, nici care au fost firmele cu care a negociat direct cumpărarea de capacități de stocare cu 120 de milioane de euro.

Redăm răspunsurile date de SAPE mai jos.

„Măsurile dispuse în urma verificărilor au fost adresate către autoritatea publică tutelară, respectiv Ministerul Energiei. Actele administrative și hotărârile adoptate de Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) sunt supuse regimului public de transparență și opozabilitate, fiind înregistrate conform dispozițiilor legale aplicabile și se află publicate pe site-ul oficial al Subscrisei.

Societatea publică anual pe site-ul oficial, la Secțiunea Raportări financiare, Programul de investiții, dotări și sursele de finanțare. Acesta este documentul-cadru pentru realizarea investițiilor raportat la bugetul de venituri și cheltuieli. Revizuirea Planului de investiții se realizează în funcție de dinamica și finalizarea negocierilor cu potențialii parteneri contractuali. Subscrisa a implementat o strategie pentru îmbunătățirea reglementării interne a modului de derulare/implementare/monitorizare a proiectelor de investiții și a mecanismului de evaluare a performanței proiectelor. Sinteza publică a raportului tratează aceste aspecte la nivel macro, fără a include o listă nominală sau fișe detaliate ale fiecărui proiect la care s-a renunțat. Un factor cu implicații asupra demarării/implementării proiectelor investiționale este dat de aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli. Pentru anul 2025, bugetul de venituri și cheltuieli al Subscrisei a fost aprobat prin Ordinul nr. 1.300/1.790/2.270/2025, emis de Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la data de 23.10.2025, publicat în M.Of. partea I nr. 1019/04.11.2025. Cu alte cuvinte, după data aprobării bugetului de venituri și cheltuieli se puteau realiza demersurile pentru demararea/implementarea proiectelor de investiții în anul 2025.

Informațiile detaliate privind portofoliul intern de investiții, strategiile comerciale și deciziile interne de restructurare reprezintă aspecte ce țin de activitățile comerciale și financiare ale societății. În temeiul art. 12 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, furnizarea unor date strategice interne detaliate este exceptată de la accesul liber, pentru a proteja interesele economice ale operatorului și principiul concurenței loiale pe piață.

SAPE derulează o serie de proiecte investiționale în sectorul energetic și operațiuni curente în conformitate cu strategia sa comercială și financiară.

Centrala Electrică Eoliană Curcubăta Mare – În ceea ce privește perioadele de indisponibilitate ale CEE Curcubăta Mare, precizăm că acestea au fost determinate în principal de defecțiuni ale infrastructurii electrice de evacuare a energiei produse, pentru care SAPE S.A. a întreprins demersuri tehnice, contractuale și juridice în vederea remedierii și recuperării prejudiciilor.

Situația tehnică și contractuală a centralei face obiectul unui litigiu aflat pe rolul instanței judecătorești, motiv pentru care societatea nu poate formula aprecieri suplimentare asupra aspectelor care fac obiectul judecății, fără a aduce atingere intereselor sale procesuale.

Precizăm totodată că, în urma măsurilor corective implementate, perioadele de indisponibilitate au înregistrat o reducere semnificativă începând cu anul 2024, tendință care s-a menținut și în anul 2025.

Prețul de achiziție al CEE Curcubăta Mare este prevăzut în documentele contractuale aferente tranzacției.

Ulterior achiziției CEE Curcubăta Mare, SAPE S.A. a întreprins demersuri pentru identificarea și remedierea deficiențelor tehnice ale infrastructurii de evacuare a energiei electrice, inclusiv prin contractarea unor studii de specialitate, lucrări de reparații ale liniilor electrice subterane de 20 kV și servicii de operare tehnică și mentenanță. Aceste măsuri au urmărit restabilirea parametrilor normali de funcționare, reducerea perioadelor de indisponibilitate și creșterea capacității de valorificare a energiei produse.

Aspectele referitoare la responsabilitatea pentru deficiențele tehnice și recuperarea eventualelor prejudicii sunt abordate prin demersurile juridice întreprinse de societate.

Centrala Electrică Eoliană Horia, cu o capacitate instalată de 7,5 MW, a fost achiziționată de SAPE S.A. de la societatea Horia Green S.R.L.

Perioadele de indisponibilitate înregistrate la CEE Horia au fost determinate de defecțiuni tehnice ale echipamentelor, necesitatea efectuării intervențiilor de mentenanță preventivă și corectivă, precum și de limitările de acces la serviciile și componentele specializate ale producătorului General Electric. De la punerea în funcțiune a centralei, în anul 2012, mentenanța turbinelor a fost asigurată de producător, prin GE Wind Energy GmbH, actualmente GE Vernova. La momentul achiziției de către SAPE S.A., serviciile au fost prelungite pe perioada garanției, până la 30.06.2023.

Ulterior, SAPE S.A. a inițiat mai multe proceduri de achiziție pentru asigurarea continuității mentenanței, acestea fiind afectate de lipsa ofertanților sau de depunerea unor oferte inacceptabile. O dificultate majoră a reprezentat-o dependența tehnologică față de producător, determinată de necesitatea accesului la documentația tehnică, sistemele SCADA, licențele software și echipamentele specifice de diagnosticare și intervenție. În aceste condiții, societatea a continuat contractarea intervențiilor necesare remedierii defecțiunilor și repunerii turbinelor în funcțiune, cu respectarea legislației privind achizițiile sectoriale.

Pentru asigurarea funcționării CEE Horia, SAPE S.A. a realizat achiziții de servicii de administrare și operare tehnică, mentenanță preventivă și corectivă, diagnosticare, reparații și piese de schimb pentru turbinele eoliene. În ceea ce privește instalațiile electroenergetice, a fost încheiat Acordul-cadru nr. 20/29.02.2024, cu o valoare maximă de 1.587.600 lei, fără TVA, în baza căruia au fost încheiate contracte subsecvente, inclusiv două contracte în valoare de câte 389.820 lei, fără TVA.

Separat, pentru mentenanța turbinelor General Electric, societatea a derulat proceduri de achiziție și a contractat intervenții specializate pentru diagnosticarea și remedierea defecțiunilor, precum și furnizarea componentelor necesare exploatării. Subliniem că aceste cheltuieli reprezintă costuri specifice operării și întreținerii unei centrale eoliene, necesare menținerii disponibilității tehnice și continuității producției de energie electrică.

Reiterăm faptul că Raportul de control conține o serie de măsuri adresate Ministerului Energiei și Subscrisei pentru îmbunătățirea activității entității verificate. Pentru implementarea măsurilor, Subscrisa a redactat și comunicat un plan de măsuri. Raportul de control conține o analiză a activității operaționale a Subscrisei privind centralele electrice la care faceți referire, care au fost achiziționate anterior anului 2023, și nu au fost constatată producerea unor prejudicii Subscrisei.

Solicitările dumneavoastră care vizează detalii contractuale specifice, costuri concrete de achiziție, prețuri unitare, date tehnice amănunțite de indisponibilitate, evaluări punctuale sau identitatea operatorilor economici implicați în negocieri comerciale fac obiectul activităților comerciale și financiare ale societății, fiind exceptată de la accesul liber, întrucât divulgarea lor poate aduce atingere principiului concurenței loiale și poziției pe piață a operatorului economic sau a partenerilor contractuali.

Conducerea societății acordă o atenție deosebită optimizării activității operaționale, eficientizării portofoliului de investiții și respectării cadrului legal de guvernanță corporativă, având ca obiectiv principal asigurarea unei bune gestiuni a resurselor și dezvoltarea durabilă în sectorul energetic”, a transmis SAPE pentru G4Media.