Rezistența la antibiotice a devenit o criză de sănătate publică majoră, fiind considerată la fel de mortală precum gripa, tuberculoza și HIV la un loc. România este, în prezent, cea mai afectată țară din Uniunea Europeană din cauza acestui fenomen alarmant.
Impactul asupra sistemului de sănătate
Conform datelor furnizate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, 35.000 de persoane mor anual în Uniunea Europeană din cauza bacteriilor care nu mai răspund la tratament. Specialiștii avertizează că, în contextul actual, pacienții infectați cu bacterii multirezistente ajung să primească scheme complexe de antibiotice care, în multe cazuri, nu mai au niciun efect.
În România, situația este îngrijorătoare: 70% dintre izolatele bacteriene erau rezistente la antibioticele-cheie în perioada 2022-2023. Mai mult, consumul de antibiotice este de 26 de doze zilnice la 1.000 de locuitori, depășind media OCDE de 16, în timp ce unul din șase români a declarat că a luat aceste medicamente fără rețetă.
Riscurile pentru spitale și viitor
Infecțiile nosocomiale rămân o problemă critică, bacteria Klebsiella pneumoniae înregistrând o rezistență de 50,3% la antibioticele de ultimă linie, cum sunt carbapenemele. Experții avertizează că fenomenul este alimentat de utilizarea excesivă a medicamentelor, dar și de igiena precară sau poluare.
„Din păcate, unii oameni vor muri”, a declarat Fiona Walsh, profesoară la Universitatea Maynooth, subliniind că bacteriile circulă liber între oameni, animale și mediu. Previziunile internaționale sunt pesimiste, un studiu publicat în revista The Lancet estimând că rezistența antimicrobiană ar putea provoca 39 de milioane de decese la nivel mondial între 2025 și 2050. Este esențială respectarea recomandărilor medicale pentru a încetini această tendință periculoasă.
Discover more from clujanul.ro
Subscribe to get the latest posts sent to your email.




