Președintele Nicușor Dan a promulgat luni, 5 octombrie, legea care majorează la 859 numărul urșilor care pot fi vânați în 2026 ca măsură de prevenție și stabilește un nivel de intervenție asupra celor care produc pagube directe de 110 urși. Față de nivelurile aprobate pentru 2024, cifrele sunt practic duble: cota de prevenție crește de la 426 la 859 de exemplare, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110 urși.

Cele mai recente date științifice estimează populația de urs brun din România, într-un scenariu conservator, la 10.657–12.787 de indivizi. Fundația Conservation Carpathia a cerut, în decembrie 2025, după prezentarea rezultatelor recensământului genetic al populației de urs brun din România, ca intervențiile să fie concentrate în apropierea localităților, asupra urșilor care generează riscuri reale și repetate pentru oameni, și nu în adâncul pădurilor. Organizația solicita totodată o evaluare transparentă a modului în care au fost utilizate cotele de prevenție și intervenție existente și a efectelor acestora, înainte de orice modificare a politicilor în domeniu.

Administrația Prezidențială a anunțat luni că șeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021 privind metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora – PL-x 218/2026.

Potrivit proiectului depus de la Camera Deputaților, obiectivul declarat al modificării legislative este reducerea efectivelor de urs brun cu 859 de exemplare, „în scopul reducerii surplusului demografic, al diminuării presiunii asupra habitatelor naturale, precum și al scăderii fluxului de urși către localități”. Recoltarea exemplarelor incluse în cota de prevenție este interzisă în teritoriile în care vânătoarea este interzisă potrivit Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic.

Prevederile privind nivelurile de prevenție și intervenție urmează să se aplice în mod corespunzător și în 2027.

Nicușor Dan a contestat legea la Curtea Constituțională

Legea a avut însă un traseu complicat până la promulgare. După adoptarea inițială de Parlament și trimiterea actului normativ la Cotroceni pentru promulgare pe 4 mai, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 26 mai. Printre criticile formulate de șeful statului s-au numărat reglementarea și monitorizarea considerate insuficiente și posibile probleme de compatibilitate cu normele europene privind protecția ursului brun, inclusiv Directiva Habitate.

Președintele solicita, între altele, reanalizarea cotei de 859 de urși pentru 2026 și 2027 și ca intervențiile să vizeze cu prioritate urșii cu comportament conflictual, care ajung repetat în zone locuite. El avertiza că o cotă numerică nu ar trebui să devină un obiectiv obligatoriu și nici să permită o vânătoare orientată după valoarea trofeelor și cerea un sistem electronic național pentru monitorizarea în timp real a urșilor recoltați.

Curtea Constituțională a respins obiecțiile de neconstituționalitate formulate de președinte prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026.

Nicușor Dan a folosit apoi o altă procedură prevăzută de Constituție și, pe 10 august, a trimis legea Parlamentului pentru reexaminare.

Parlamentul a păstrat însă legea. Senatul a reexaminat actul normativ pe 26 august, dar a respins obiecțiile formulate de președinte și a păstrat forma trimisă inițial la promulgare. Legea a trecut atunci de Senat cu 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri.

Proiectul a revenit apoi la Camera Deputaților, forul decizional. Pe 16 septembrie, Camera Deputaților a adoptat din nou legea, în urma cererii de reexaminare, cu 249 de voturi pentru, nouă împotrivă și 10 abțineri.

Astfel, legea a revenit la președinte în esență în forma pe care acesta o contestase anterior, iar luni, 5 octombrie, Nicușor Dan a promulgat-o.

Ce înseamnă „nivel de prevenție” și „nivel de intervenție”

Nivelul de prevenție permite recoltarea unui număr stabilit de exemplare înainte ca acestea să fie implicate într-un incident concret, scopul declarat fiind reducerea riscului de atacuri asupra oamenilor și a pagubelor produse de urși. Separat, nivelul de intervenție se referă la exemplarele pentru care este necesară extragerea în urma unor situații de conflict sau risc.

Legea modifică OUG 81/2021, actul normativ care reglementează intervențiile imediate în cazul urșilor care pun în pericol oamenii și bunurile acestora.

În cazul intervențiilor imediate, cadrul legal prevede mai multe variante, în funcție de gradul de risc, de la alungare și tranchilizare/relocare până la extragerea prin eutanasiere sau împușcare.

România are din 2025 primele date științifice complete privind populația de urs brun

Modificarea legislației vine în condițiile în care România dispune, de la sfârșitul anului 2025, de primele date științifice complete privind mărimea și structura populației de urs brun, rezultate în urma unui amplu studiu genetic.

Studiul a analizat aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național, iar populația de urs brun din România a fost estimată, într-un scenariu conservator, la 10.657–12.787 de exemplare. Cercetarea indică și o diversitate genetică ridicată a populației, dar semnalează riscurile generate de fragmentarea habitatelor și presiunea asupra coridoarelor ecologice.

Pe baza acestor date a fost realizată și o zonare națională a managementului ursului brun, teritoriul fiind împărțit în patru categorii: zone-cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor, zone de management durabil și zone marginale. Clasificarea ia în calcul inclusiv date genetice, habitatele, utilizarea terenurilor agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.

Proiectul care a stat la baza noilor date privind populația de urs include și măsuri de prevenire a conflictelor om–urs, între care instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri. Proiectul are o valoare totală de 57,3 milioane de lei, din fonduri europene.

Conservation Carpathia: Intervențiile trebuie concentrate lângă localități, nu în păduri

Fundația Conservation Carpathia susținea, după prezentarea rezultatelor studiului, că managementul populației de urs trebuie să aibă drept prioritate siguranța oamenilor din mediul rural și din apropierea habitatelor urșilor, iar intervențiile ar trebui concentrate în apropierea localităților și nu în adâncul pădurilor.

Organizația cerea o evaluare transparentă a modului în care au fost utilizate cotele existente de prevenție și intervenție și a efectelor acestora înainte de modificarea politicilor în domeniu. În cazul în care mecanismele existente se dovedesc insuficiente, fundația susține ajustarea punctuală a intervențiilor, prin extragerea urșilor care produc riscuri reale și repetate în apropierea localităților.

Conservation Carpathia respinge în schimb vânătoarea sportivă sau de trofee ca soluție pentru reducerea conflictelor dintre oameni și urși și atrage atenția asupra necesității eliminării surselor artificiale de hrană care atrag animalele în apropierea oamenilor, între acestea fiind gunoaiele, deșeurile animale și hrănirea complementară în scop cinegetic.