„România pare să iasă din recesiune, deși dinamica pe termen scurt rămâne slabă. Estimăm că activitatea va rămâne modestă în a doua jumătate a lui 2026, urmată de o revenire graduală spre creșterea potențială în 2027”, arată economiștii Băncii Comerciale Române Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță, într-un raport intitulat „Răbdarea se epuizează”.

Economia românească a scăzut cu 0,7% în prima jumătate a anului, pe fondul unei scăderi a consumului privat, care nu a putut fi compensată de creșterea substanțială a investițiilor.

CITEȘTE ȘI DECIZIE BLOCAJ. Platforma pentru angajarea muncitorilor străini, blocată după ce instanța a suspendat lista meseriilor deficitare

BCR anticipează că economia va scădea cu 0,7% pe ansamblul întregului an, ca urmare a cererii slabe de consum, revenirea din al doilea semestru fiind insuficientă pentru ca economia să încheie anul pe plus. Dinamica anuală trimestrială ar urma să redevină pozitivă din trimestrul al patrulea.

„Instabilitatea politică afectează credibilitatea României în ceea ce privește consolidarea fiscală, stabilizarea traiectoriei datoriei și, implicit, ratingul suveran”, avertizează economiștii.

PSD și AUR au depus o moțiune adoptată de Parlament împotriva cabinetului Bolojan în luna mai. De atunci, încercările de a forma un nou guvern prin refacerea fostei coaliții au eșuat. BCR se așteaptă ca un nou guvern cu puteri depline să fie instalat curând, dar riscurile care se conturează au legătură cu eventualele măsuri fiscal-bugetare necesare pentru a reduce deficitul bugetar anul viitor.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Prețul energiei a explodat în Europa, ca urmare a producției eoliene sub așteptări. Preț de aproape 3.500 lei în România

Deficitul fiscal a coborât de la 9,3% din PIB în 2024, la 7,9% în 2025 și este estimat să coboare la ținta din buget de 6,2% din PIB în acest an.

„Pachetul de ajustare aprobat în august 2025 s-a dovedit suficient pentru a readuce traiectoria fiscală pe linia prevăzută pentru 2026, deși ar putea fi necesare măsuri suplimentare în 2027 și ulterior, dacă progresul în colectarea taxelor și eficientizarea cheltuielilor stagnează. Este probabil ca noul guvern să respecte bugetul aprobat pentru 2026, însă agenda sa fiscală pe termen mediu rămâne incertă”, explică economiștii BCR.

CITEȘTE ȘI Locuri de muncă ofertate în număr mare în mai multe județe. Salariile oferite

Aceștia amintesc de avertismentul Moody’s, publicat în august, că eșecul încheierii unui acord politic asupra legii salarizării „are consecințe negative asupra profilului de credit suveran al României” și că importanța legii bugetului pentru 2027 pentru ratingul de credit a crescut. Pe 2 octombrie este programată evaluarea firmei americane.

Celelalte două mari agenții au reconfirmat ratingul suveran pe ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, însă nu fără emoții. Agenția Fitch era pregătită să treacă România la junk, dar a revenit asupra deciziei după un apel al autorităților române.

„Menținerea ratingului suveran în categoria investment grade depinde de refacerea coerenței în procesul de elaborare și implementare a politicilor, pentru a reduce riscul unor derapaje fiscale și, în cele din urmă, pentru a limita creșterea raportului datorie/PIB”, arată economiștii BCR, care anticipează un vârf al datoriei publice la 68% din PIB în 2029, de la 60% în prezent și circa 35% în 2019.

CITEȘTE ȘI GRAFICE Dobânzile o iau ușor în sus. Excedentul de lichiditate din sectorul bancar urcă la peste 30 de miliarde de lei

Inflația este anticipată să coboare de la aproape 10% la finele lui 2025 la 6,2% la finele acestui an, estimare revizuită în jos de la 6,9%, după ce rata inflației a coborât peste așteptări în august, la 6,2%, de la 8,2% în luna precedentă, în principal pe fondul unui efect statistic de bază.

Contul curent, care anul trecut a atins 7,9% din PIB și încă nu dă semne de scădere semnificativă în 2026, rămâne o altă vulnerabilitate majoră pentru România, mai adaugă economiștii BCR, care notează că și fluxul investițiilor străine directe este în scădere față de anul trecut, ceea ce ar putea crește dependența de împrumuturi externe.

România are cea mai dezechilibrată situație din UE prin așa numitele deficite gemene (fiscal și de cont curent), arată economiștii, ceea ce a atras atenția agențiilor de rating. Creșterea deficitelor a fost generată de politicile fiscale expansive, colectarea slabă a taxelor și consumul ridicat, ceea ce a dus atât la creșterea împrumuturilor guvernamentale, cât și la creșterea importurilor. Acum, consolidarea fiscală, adică reducerea deficitului fiscal, duce la o contracție a consumului, ceea ce afectează creșterea economică, explică economiștii.

„Per ansamblu, perspectiva este influențată de cererea internă fragilă, inflația persistent ridicată și incertitudinile politice și fiscale ridicate. Deciziile de investiții vor depinde în mare măsură de existența unor politici credibile, care să reducă incertitudinea și să contribuie la refacerea încrederii consumatorilor”, explică economiștii BCR.

CITEȘTE ȘI Bolojan dă drumul la două programe, de 650 milioane euro, pentru panouri solare și baterii de stocare dedicate instituțiilor publice

Ei se așteaptă ca economia să accelereze anul viitor la o dinamică de 2,2%, mai apropiată de potențial.

Dobânda cheie este așteptată să rămână la 6,5% până în mai 2027. Banca Națională este așteptată să prefere o stabilitate a leului, care în opinia economiștilor BCR rămâne ușor supraevaluată, având în vedere impactul unei deprecieri asupra inflației.