Curtea de Apel București a publicat nouă motivări în cele 11 procese în care PSD a cerut și a obținut suspendarea executării unor hotărâri de guvern date de Ilie Bolojan. Motivările conțin blocuri masive de text identice, ceea ce a dus la erori materiale, neconcordanțe logice și greșeli de tehnoredactare în textul oficial al hotărârilor judecătorești. Mai mult, blocurile identice apar în motivări date de secții diferite ale Curții de Apel.

Pe 19 august, Secția a VIII-a de Contencios Administrativ a CAB a avut de soluționat o cerere de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamantul Partidul Social Democrat.

PSD ceruse instanței să îndrepte erorile apărute în sentința din 3 august 2026, în dosarul în care partidul condus de Sorin Grindeanu a cerut suspendarea HG 512/2026, prin care Guvernul Bolojan aprobase  plafonul de cheltuieli pentru anul 2026 pentru colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale. 

Procesul în care s-a judecat cererea de suspendare depusă de PSD a fost judecat, conform datelor G4Media, de Ana Corina Tudor, fina fostului ministru al Justiției Tudorel Toader.

Ce erori existau în motivare?  Potrivit motivării deciziei de îndreptare a erorii materiale, instanța a greșit numărul dosarului, numărul Hotărârii de Guvern, data de înscriere a dosarului în instanță, data de publicare în Monitorul Oficial.

•  La pagina 5, în prezentarea cererii introductive, este indicat în mod eronat dosarul nr. „####/2/2026″. Numărul corect al prezentei cauze este „####/2/2026″. Numărul corect este confirmat de antetul sentinței și de codul ECLI ECLI:RO:CABUC:2026:185.######.
• Tot la pagina 5, data înregistrării cererii este consemnată ca fiind „27.07.2026″. Data corectă, rezultată din fișa dosarului, este „29.07.2026″;
• La página 6, H.G. nr. 512/2026 este prezentată ca fiind adoptată la data de „26 iunie 2026″. Data corectă a adoptării este „2 iulie 2026″, astfel cum rezultă din actul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din aceeași dată;
• La pagina 12 şi, în două rânduri, la pagina 14, apare numărul „H.G. nr. 570/2026″. În toate cele trei mențiuni, numărul corect al actului dedus judecății este „H.G. nr. 512/2026″. 
• Întâmpinarea pârâtului folosește în toate cele trei pasaje numărul corect, H.G. nr. 512/2026, confirmând caracterul pur material al neconcordanței;
• La pagina 18, data Monitorului Oficial nr. 546 este indicată ca fiind „01.07.2026″. Data corectă este „2 iulie 2026″, astfel cum rezultă din actul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din aceeași dată;  – sursa Motivare CAB

Instanța a aprobat solicitarea PSD și a decis îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul motivării.

Motivarea în cazul suspendării HG 512/2026 este doar una dintre cele nouă publicate de CAB. În total, sunt 11 dosare în care Curtea de Apel București a decis suspendarea unor hotărâri ale guvernului Bolojan.

G4Media a analizat toate cele nouă motivări și a descoperit că, deși dosarele au fost judecate de două secții separate ale CAB, există blocuri mari de text luate cu copy-paste în toate aceste decizii, indiferent de secția care le-a judecat.

De asemenea, aproape în toate există erori materiale generate de copierea textului dintr-o motivare în alta.

Cum s-au judecat cauzele:

1. Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal – HG nr. 571/2026 (ședința din 30.07.2026), HG nr. 501/2026 (ședința din 03.08.2026), HG nr. 570/2026 (ședința din 03.08.2026), HG nr. 530/2026 (ședința din 03.08.2026)
2. Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a pronunțat celelalte 5 hotărâri, toate în aceeași ședință publică din 30 iulie 2026: HG nr. 545/2026, HG nr. 509/2026. HG nr. 569/2026, HG nr. 546/2026, HG nr. 547/2026

Ce erori grave apar în motivările instanțelor

Confuzii între dosare – în cuprinsul motivării în cazul unei HG apare numărul alteia

• Dosarul privind HG nr. 501/2026 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). 

În întâmpinarea depusă de reclamant și reprodusă în hotărâre, se menționează „HG 530/2026”.

„Reclamantul nu indică existența niciunui drept subiectiv și nici a unui interes legitim propriu care să fie afectat prin emiterea HG 530/2026. Această hotărâre, nu produce efecte juridice asupra situației juridice a reclamantului, nu îi stabilește obligații, nu îi restrânge exercițiul vreunui drept și nu creează un raport juridic-administrativ direct între reclamant și autoritatea emitentă”, scrie în motivarea instanței.

În explicațiile instanței, în același dosar,  judecătorul menționează în mod eronat o altă hotărâre de guvern pentru care necesitatea emiterii nu s-ar susține. 

„De asemenea, nu poate reține  nici susținerile potrivit cu care emiterea HG nr. 571/2026 a fost necesară, întrucât ar depăși limitele neprejudecării fondului, această analiză fiind exclusiv apanajul instanței de fond”, scrie în motivare.

La finalul motivării, instanța concluzionează că „va dispune suspendarea HG nr. 570/2026”.  

„Prin urmare, văzând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004, Curtea va respinge argumentele pârâtului, şi ca urmare a admiterii cererii, va dispune suspendarea HG nr. 570/2026, până la pronunțarea instanței de fond”, scrie judecătorul în motivarea sentinței de suspendare a HG 501/2026.

• Dosarul privind HG nr. 530/2026 aprobă normele de aplicare a măsurii prin care șoferilor care nu își plătesc amenzile rutiere în termen de 90 de zile li se suspendă dreptul de a conduce.

În motivare, instanța notează că judecă „cererea de suspendare a HG nr. 570/2026”.

„În plus, deși prin întâmpinare s-a adus în discuție natura actelor pe care un Guvern cu mandatul încetat le-ar putea îndeplini, Curtea nu poate răspunde acestora, cu aprecieri generale, fiind limitată la obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, respectiv cererea de suspendare a HG nr. 570/2026”, scrie în motivare. 

La finalul motivării, instanța concluzionează identic ca în cazul anterior că „va dispune suspendarea HG nr. 570/2026”.  

„Prin urmare, văzând îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr.554/2004, Curtea va respinge argumentele pârâtului, și ca urmare a admiterii cererii, va dispune suspendarea HG nr. 570/2026, până la pronunțarea instanței de fond”, scrie judecătorul în motivarea sentinței de suspendare a HG 530/2026. 

• Dosarul privind HG nr. 569/2026 privind aprobarea procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiu pentru locuire și la beneficiu de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap. 

În motivare, obiectul cauzei este trecut greșit ca fiind HG 545/2026. HG 545/2026 este hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului pentru perioada 2026–2030  

La finalul motivării, instanța scrie că va respinge cererile de intervenție formulate de „intervenientul ANCOM”, deși ANCOM nu este parte în acest dosar, ci în cel ce privește HG571/20026.

Confuzii de materii juridice 

În motivarea sentinței privind HG nr. 530/2026, normele de aplicare a măsurii prin care șoferilor care nu își plătesc amenzile rutiere li se suspendă permisul, instanța a inserat un paragraf complet străin din dosarul privind HG nr. 570/2026 privind ocuparea forței de muncă.

„Or, atâta timp cât se modifică dispoziții normative anterioare, se extind categoriile de beneficiari ai măsurilor de ocupare, se modifică subvențiile acordate angajatorilor și se introduc proceduri noi, este evident că și critica referitoare la depășirea limitelor…”, scrie în motivările instanțelor atât în cazul HG 530, cât și în HG 570.

Greșeli de date calendaristice, ani și numere ale Monitorului Oficial în care au fost publicate hotărârile de guvern

În cererile de chemare în judecată reproduse în motivările pentru HG nr. 570/2026, HG nr. 530/2026 și HG nr. 571/2026, se menționează că hotărârile atacate au fost adoptate pe „26 iunie 2026”. 

În realitate HG nr. 530/2026 a fost adoptată pe 9 iulie 2026, HG nr. 570/2026 pe 23 iulie 2026, iar HG nr. 571/2026 pe 23 iulie 2026. 

În motivarea sentinței privind suspendarea HG nr. 545/2026, data publicării în Monitorul Oficial este trecută la un paragraf ca fiind „17 ianuarie 2026” în loc de 17 iulie 2026.

În motivarea sentinței privind suspendarea HG nr. 570/2026, este menționată ca dată de publicare îm Monitorului Oficial „28.06.2026” în loc de 28.07.2026.

În motivarea sentinței privind suspendarea HG 545/2026, scrie mai întâi că a fost publicată în M.Of. nr. 586, iar în dispozitivul final este înscris M.Of. nr. 588.

O parte dintre erorile materiale descrise mai sus au apărut pentru că judecătorii au copiat în motivări bucăți întregi de text. 

Ce blocuri de text apar identic în TOATE cele nouă motivări

Instanța folosește exact același raționament juridic și aceleași paragrafe pentru a respinge excepțiile invocate de Guvern privind lipsa calității procesuale active și lipsa de interes a Partidului Social Democrat.

Diferă de la o motivare la alta doar partea introductivă: „Astfel”,  „Pe de altă parte”, „Procedând la analiza acestor excepții, Curtea reține că”.

”…potrivit art. 36 din Codul de Procedură Civilă «calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății». Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond», în timp ce, conform dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ: «(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public»”

„Curtea reține că problema de drept supusă dezbaterii este, într-adevăr, una de noutate, reclamantul fiind un partid politic, însă, un partid politic parlamentar. Partidul politic este un organism social, iar organismele sociale au, potrivit art. 2 lit a) antemenționat, legitimare procesuală activă, atunci când invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate. Prin urmare, Curtea apreciază, în lumina acestor dispoziții legale, că nu este necesar ca reclamantul să invoce un interes privat, legea permițându-i, astfel cum rezultă din chiar textul citat, invocarea unui interes legitim public.”

„Dar, chiar dacă nu s-ar reține interesul legitim public al unui partid politic de a formula astfel de acțiuni, Curtea apreciază aplicabilă și Decizia nr. 8/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii… Astfel, dacă pentru un organism social interesat, interesul privat se dovedeşte prin legătura directă dintre actul administrativ supus controlului de legalitate, scopul direct şi obiectivele asociaţiei potrivit statutului, cu atât mai mult, trebuie să i se recunoască această posibilitate unui partid politic parlamentar, cum este cazul în speţă; prin urmare, argumentul pârâtului referitor la calificarea acestei acţiuni ca fiind o actio popularis va fi respins…”

Sunt identice în toate cele nouă motivări și paragrafele referitoare la caracterul de excepție al suspendării administrative, prezumția de legalitate și examinarea aparenței de drept prin prisma Deciziei ÎCCJ nr. 196/200.

„… actul administrativ lato sensu este susceptibil de a-i fi suspendată executarea doar ca o situație de excepție, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, implicând, astfel, coexistența cumulativă a unui (1) caz bine justificat și a necesității prevenirii unei (2) pagube iminente Coroborat cu aflarea în curs, după caz, a (3) procedurii plângerii prealabile prin care se solicită autorității publice revocarea actului administrativ litigios în tot sau în parte (art. 14 din Legea nr. 554/2004) sau a unei acțiuni prin care se solicită anularea actului litigios în tot sau în parte (art. 15 din Legea nr. 554/2004). 

Cu privire la condiția existenței unui caz bine justificat, Curtea constată că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate sunt definite ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. 

De asemenea, cazul bine justificat poate fi reținut pe baza unor indicii de răsturnare a prezumției de legalitate, identificate dintr-un probatoriu căruia nu i se poate pretinde amploarea și consistența dovezilor ce urmează a fi administrate în cadrul acțiunii în anularea actului, pentru că în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare nu poate fi prejudecat fondul litigiului.”

„Astfel cum a fost evidențiat și prin jurisprudența Înaltei de Casație și Justiție (Decizia nr. 196/25.01.2007), pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării imediate și din oficiu a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanța nu poate aprecia arbitrar necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză, care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a se analiza, pe fond, conținutul actului administrativ. Îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ trebuie să fie evidentă, să reiasă cu ușurință printr-o cercetare sumară a aparenței dreptului…”

Judecătorii celor nouă cereri de suspendare au motivat identic și calculul depășirii termenului de 45 de zile al interimatelor ministeriale. 

„Or, în fapt, la 5 mai 2026, în ședința comună, Camera Deputaților și Senatul au retras încrederea acordată Guvernului, în condițiile art. 67, art. 110 alin. (2) şi art. 113 alin. (1) din Constituția României, iar, de la această dată, mandatul Guvernului a încetat; şi, calculând, de la data publicării decretelor de desemnare a interimarilor – 27 aprilie 2026 -, termenul de 45 de zile prevăzut de art. 46 Cod administrativ s-a împlinit la 10 iunie 2026.” 

Paragrafele prin care instanța respinge apărarea Guvernului privind urgența sau oportunitatea hotărârilor de guvern contestate sunt copiate integral.

„Curtea nu poate reține apărările pârâtului cu privire la necesitatea emiterii acestei hotărâri de Guvern, și nici cele formulate în sprijinul marjei de apreciere a Guvernului României, întrucât, în primul rând, instanța de contencios administrativ, atât în procedura sumară a suspendării prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, cât și în analiza unei cereri de anulare a unui act administrativ, verifică exclusiv legalitatea actului administrativ supus analizei; și, în al doilea rând, în momentul în care  le-ar da eficiență, Curtea ar încălca principiul separației puterilor în stat, depășind atribuțiile instanței de judecată. ”

Cine a judecat cererile PSD

11 hotărâri ale Guvernului Bolojan au fost suspendate de la aplicare prin decizii ale Curții de Apel București, la cererea Partidului Social Democrat.

Potrivit unor surse G4Media, toate aceste cereri de suspendare au ajuns la două judecătoare de contencios administrativ: Ana Corina Tudor de la Secția a VIII-a și Olimpiea Crețeanu de la Secția a XI-a.

Cinci dintre cererile de suspendare au fost judecate de Olimpiea Crețeanu, care activa în complet de vacanță la Secția a XI-a de contencios administrativ. Aceasta a dispus suspendarea de la aplicare la o zi de la depunerea cererilor, pe 30 iulie.

Celelalte șase cereri ale PSD au ajuns la judecătoarea Ana Corina Tudor, fina fostului ministru Tudorel Toader.

G4Media a solicitat un punct de vedere Curții de Apel București. Vom publica răspunsul când îl vom primi.