Conflictul dintre Ministerul Culturii și actorii din România a escaladat recent, după introducerea unor măsuri administrative rigide care impun completarea zilnică a fișelor de activitate și a foilor de prezență. Mihai Călin, actor de renume al Teatrului Național din București, a criticat dur această inițiativă, argumentând că specificul meseriei de artist nu poate fi încadrat într-o normă fixă de opt ore. Această abordare, considerată de mulți profesioniști din domeniu drept o „nostalgie a anilor ’80”, transformă arta într-o muncă de birou, ignorând faptul că procesul creativ, studiul textului sau menținerea condiției fizice nu se desfășoară exclusiv în spațiul instituției.

Nemulțumirea este generală, actorii din marile teatre ale țării semnalând că această birocrație excesivă blochează actul artistic și jignește onestitatea artiștilor. Mihai Călin subliniază imposibilitatea tehnică și psihică de a lucra continuu sub o normă de 160 de ore pe lună, având în vedere repetițiile solicitante și spectacolele de seară. În plus, actorul acuză Ministerul Culturii de o tactică politicianistă, menită să creeze conflicte artificiale care ulterior sunt „rezolvate” simbolic pentru a spori capitalul de imagine al decidenților, în detrimentul unui dialog real despre nevoile reale ale teatrului românesc.