Noile propuneri ale Uniunii Europene de a sancționa entități din Georgia și Indonezia, în efortul de a limita resursele Rusiei în contextul războiului din Ucraina, întâmpină dificultăți majore din cauza opoziției unor state membre. Italia și Ungaria și-au manifestat îngrijorarea față de sancționarea portului Kulevi din Georgia, susținând că acesta este un punct strategic pentru tranzitul gazelor din Azerbaidjan, esențiale pentru securitatea energetică a Europei. De asemenea, Grecia și Malta sunt reticente față de restricțiile impuse asupra serviciilor maritime, invocând riscuri pentru propriile interese economice în industria transporturilor.

Rezistența tot mai evidentă a unor capitale europene ar putea dilua substanțial pachetul de sancțiuni propus de Comisia Europeană, care necesita unanimitate pentru a fi adoptat. Discuțiile vizează și limitarea exportului de tehnologii „cu dublă utilizare” către țări precum Kârgâzstan, unde volumele de export au crescut spectaculos de la începutul conflictului, alimentând suspiciuni că acestea ajung ulterior pe piața rusă. Deși oficialii de la Bișkek neagă orice implicare statală în aceste fluxuri comerciale, UE insistă pentru dovezi clare și pedepse pentru companiile private implicate în eludarea sancțiunilor internaționale. Situația rămâne incertă, iar succesul viitorului pachet de măsuri depinde acum de negocierile diplomatice delicate din cadrul blocului comunitar.