O problemă recurentă a administrației locale din România iese la iveală în județul Hunedoara, unde comune cu populație redusă se confruntă cu deficite bugetare cronice, menținute de costuri ridicate de funcționare. Certeju de Sus, un exemplu elocvent, se luptă cu dificultăți financiare majore, înregistrând constant cheltuieli de salarizare ce depășesc veniturile proprii. Această dependență de transferurile de la bugetul central pentru acoperirea cheltuielilor curente pune o presiune constantă pe finanțele statului.

Situația este ilustrativă pentru ineficiența structurilor locale, unde zeci de angajați gestionează comunități de doar câteva mii de locuitori. Cifrele sunt îngrijorătoare: pentru mulți dintre acești edili, veniturile proprii sunt departe de a susține aparatul de stat local, lăsând primăriile într-o perpetuă stare de subfinanțare. Această schemă de organizare, replicată și în alte zone, ridică semne de întrebare asupra sustenabilității modelului actual de descentralizare, în care bugetele locale sunt sufocate de costuri administrative disproportionate în raport cu nevoile reale ale cetățenilor.