Într-o analiză critică privind stadiul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, Oana Gheorghiu a scos la iveală deficiențele majore care au condus la pierderea a 198 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3. Potrivit oficialului, eșecul este rezultatul direct al neîndeplinirii jaloanelor 439 și 440, ce vizau reforma guvernanței corporative în companiile de stat. Această situație a culminat cu suspendarea de către Comisia Europeană a 330 de milioane de euro, din care doar o parte a fost recuperată ulterior.

Gheorghiu argumentează că responsabilitatea aparține exclusiv conducerii politice care a gestionat procesul în acea perioadă, contrazicând acuzațiile lansate în spațiul public. Aceasta a detaliat cronologia evenimentelor, subliniind că, în ciuda eforturilor de rectificare, termenele limită impuse de regulamentele europene nu au mai putut fi respectate, transformând astfel pierderea financiară într-o certitudine. Mesajul său subliniază necesitatea asumării răspunderii în funcțiile publice și a unei transparențe totale în raport cu documentele oficiale care atestă aceste întârzieri critice.