În urmă cu mai bine de un deceniu, în 2011, românii încercau să dea un semnal puternic companiilor petroliere prin boicoturi online și proteste „de gherilă” împotriva scumpirilor la carburanți. Deși acțiunile păreau atunci un început de solidaritate civică, acestea s-au dovedit a fi ineficiente, fragmentându-se rapid în fața rutinei zilnice. Astăzi, în 2026, într-un context mult mai complex, marcat de inflație globală și tensiuni geopolitice, reacția societății civile pare să se fi transformat într-o resemnare totală.

Sociologii subliniază că degradarea formelor de protest este o consecință a neîncrederii constante în instituții și a lipsei unor lideri capabili să mobilizeze masele pe termen lung. În timp ce prețurile cresc într-un ritm accelerat, iar bugetul de stat beneficiază de încasări sporite din accize, statul evită orice măsură de protecție socială reală. Această pasivitate a cetățenilor, corelată cu lipsa de soluții politice, indică o schimbare profundă în mentalitatea colectivă, unde nemulțumirea nu mai generează acțiune, ci doar o acceptare tăcută a noii realități economice.