Săptămâna politică a fost dominată de adoptarea ordonanței privind reforma administrației publice, o măsură ce vizează desființarea a 45.600 de posturi bugetare. Ilie Bolojan, cunoscut pentru profilul său de tehnocrat reformator, a reușit să impună această schimbare după negocieri intense și prelungite cu partenerii din PSD. Deși decizia este prezentată ca un pas necesar pentru eficientizarea aparatului de stat și reducerea deficitului, ea marchează o confruntare directă cu „sistemul” bugetar, care a încercat constant să blocheze restructurările masive.

Reforma aduce schimbări curajoase, precum posibilitatea ca primăriile mici să partajeze specialiști și introducerea evaluărilor pe bază de competențe, însă succesul ei depinde în totalitate de modul în care va fi implementată în teren. Bolojan își joacă credibilitatea pe această carte: dacă măsurile vor duce la economii reale, statutul său de lider politic va fi consolidat; în caz contrar, haosul administrativ ar putea deveni o vulnerabilitate majoră. În acest moment, reforma apare ca un amestec de măsuri pragmatice și compromisuri politice, menite să „spargă” feudele locale și să modernizeze un stat supradimensionat.