Retorica Rusiei despre „protejarea” minorităților rusofone din Ucraina a fost demontată prin realitatea crudă a conflictului, scrie jurnalistul Bohdan Nahailo pentru Kyiv Post. De la începutul invaziei din 2022, Putin a justificat agresiunea printr-o „misiune umanitară” în orașe precum Harkiv sau Mariupol, însă locuitorii vorbitori de limbă rusă au fost primii care au opus rezistență armată Moscovei. Această distanțare radicală nu a apărut din naționalismul ucrainean, ci ca un răspuns direct la campania de genocid cultural și fizic desfășurată de forțele ruse pe teritoriul ucrainean.

Analiza demonstrează că, în timp ce Rusia pretindea că salvează vorbitorii de rusă, în interiorul propriilor granițe, Kremlinul a dus o politică sistematică de asimilare forțată a ucrainenilor. Recensămintele din Rusia arată o prăbușire dramatică a numărului de persoane care se declară ucrainene, de la 7,8 milioane în 1926 la doar 1,3 milioane în 2021. Această „dispariție” demografică este rezultatul deceniilor de suprimare culturală, interzicere a limbii și lichidare a instituțiilor identitare, dovedind că imperialismul rus urmărește eradicarea oricărei identități distincte, sub pretextul fals al unui „popor unit”.