Economia României, captivă în criza energetică: Deficitul bugetar, finanțat masiv din profiturile din energie

Statul român a devenit periculos de dependent de veniturile colectate din sectorul energetic, transformând criza prețurilor într-o veritabilă sursă de alimentare a bugetului de stat. Potrivit analizelor recente ale Asociației Energia Inteligentă (AEI), între 2020 și 2025, o parte substanțială din deficitul bugetar, variind între 43% și 63%, a fost acoperită prin taxe, accize, TVA și dividende rezultate din explozia facturilor la energie și gaze naturale. Această situație creează un paradox periculos: deși discursul oficial al guvernanților vizează scăderea prețurilor, bugetul de stat a devenit dependent de nivelul ridicat al acestora pentru a rămâne pe linia de plutire.

Dumitru Chisăliță, președintele AEI, avertizează că politicile de „energie ieftină” devin, în acest context, anti-buget, în timp ce prețurile ridicate sunt resimțite ca fiind anti-consumator. Această volatilitate cronică, alimentată de taxe și redevențe, maschează problemele structurale ale finanțelor publice. Chiar și în scenariile optimiste pentru anii 2026-2027, impactul financiar al energiei rămâne dominant. Fără aceste încasări excepționale, deficitul bugetar al României ar fi înregistrat cote alarmante, depășind probabil pragul de 10-12% din PIB, ceea ce demonstrează că statul a ales să redistribuie parțial surplusul, dar a și profitat masiv de pe urma presiunii financiare asupra populației și a industriei.