Planul de reformă administrativă, promovat de guvern și susținut de factori politici precum Ilie Bolojan, vizează o reducere masivă a posturilor din aparatul bugetar pentru a eficientiza cheltuielile statului. Totuși, vocile din administrația locală avertizează că implementarea acestor măsuri ar putea fi compromisă prin soluții alternative, precum externalizarea serviciilor către societăți comerciale aflate în subordinea consiliilor locale. Astfel, angajații ar putea fi mutați în cadrul unor noi entități, lăsând structura de personal neschimbată și, în multe cazuri, crescând costurile operaționale.

Criticii măsurii susțin că reforma ar trebui să fie mult mai profundă și să vizeze restructurarea reală a sistemului, nu doar „cosmetizarea” organigramelor. În timp ce impactul financiar estimat este de miliarde de lei, succesul acestei inițiative va depinde de modul în care primăriile vor alege să aplice normele legale. Dacă nu vor fi închise breșele legislative care permit evitarea concedierilor, beneficiile economice scontate pentru anii 2026 și 2027 s-ar putea dovedi a fi doar teoretice, perpetuând ineficiența aparatului public actual.