13 asociații de pacienți cer Guvernului să elimine limita de un RMN sau CT pe an. Bolnavii cronici riscă să rămână fără investigații esențiale – WOWbiz.ro

Treisprezece organizații care reprezintă pacienți din România solicită Guvernului și Ministerului Sănătății să adopte de urgență ordonanța care ar elimina limita decontării unei singure investigații RMN sau CT pe an pentru bolnavii incluși în regimul Monitor.

Reprezentanții acestora avertizează că restricțiile administrative pot întârzia diagnosticarea complicațiilor și modificarea tratamentelor, cu efecte grave asupra sănătății pacienților.

Asociațiile susțin că accesul la investigațiile imagistice trebuie stabilit în funcție de recomandările medicului specialist și de nevoile fiecărui bolnav, nu de limitele impuse prin reguli administrative sau de bugetele disponibile.

Citeste si: Adrian Cuculis, noi declarații despre cazul Valentinei Tănăsie! Ce pedeapsă riscă Vlad Bălțățeanu: „Este indiscutabil!” – kfetele.ro

Începând cu 1 ianuarie 2026, persoanele care au bilete de trimitere de tip Monitor, aferente codurilor M3-M8, se confruntă cu restricții privind decontarea investigațiilor imagistice de înaltă performanță. În forma actuală a regulilor, pacienții pot beneficia de decontarea unei singure astfel de investigații pe an.

Potrivit organizațiilor semnatare, această limitare poate îngreuna urmărirea evoluției unor boli cronice, identificarea complicațiilor și adaptarea tratamentelor. În cazul unor afecțiuni precum scleroza multiplă, bolile cardiovasculare severe sau bolile rare, medicii pot recomanda controale imagistice la intervale de trei până la șase luni, în funcție de starea pacientului.

O altă dificultate apare atunci când monitorizarea presupune examinarea mai multor regiuni anatomice. De exemplu, un pacient poate avea nevoie de investigații la nivelul creierului, al coloanei cervicale și al coloanei toracale.

Conform regulilor reclamate de asociații, în cazul examinării a patru segmente anatomice, decontarea separată în afara plafonului contractat cu Casa de Asigurări este permisă pentru un singur segment, o singură dată pe an. Pentru celelalte, accesul depinde de fondurile lunare disponibile ale furnizorului medical.

Astfel, pacienții pot ajunge să suporte costuri ridicate, să amâne investigațiile sau să facă mai multe deplasări pentru a obține serviciile necesare. În unele situații, avertizează reprezentanții bolnavilor, lipsa banilor îi poate determina să renunțe la monitorizarea periodică.

Ordonanța de urgență, solicitată încă din primăvara acestui an

Asociațiile atrag atenția că Ministerul Sănătății a publicat în aprilie 2026, pentru transparență decizională, un proiect de ordonanță de urgență menit să înlăture aceste restricții. La acel moment, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, declara că „viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar”.

Deși au trecut aproximativ șase luni, actul normativ nu a fost adoptat de Guvern. Între timp, la 12 octombrie 2026, Senatul a votat propunerea legislativă L550/2026, care urmărește îmbunătățirea accesului la investigații. Asociațiile consideră însă că procedura parlamentară de la Camera Deputaților nu oferă o soluție suficient de rapidă pentru pacienții care au nevoie de investigații.

„Pentru un pacient cronic, fiecare lună de așteptare poate însemna o șansă pierdută de a preveni agravarea bolii. Adoptarea ordonanței de urgență ar permite eliminarea mai rapidă a restricțiilor existente”, arată reprezentanții celor 13 organizații semnatare, printre care APAN, APAA, APAH-RO, COPAC, UNOPA și Alianța Națională pentru Boli Rare.

Pacienții cu scleroză multiplă pot ajunge să plătească mii de lei pentru investigații

Pentru persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă, limitarea decontării la un singur segment anatomic pe an reprezintă o problemă financiară majoră. Eduard Pletea, președintele APAN România, susține că pacienții sunt nevoiți să suporte din propriile venituri costurile investigațiilor care nu sunt acoperite de sistem.

„Statul ce a făcut? A mutat povara de pe sistem pe pacient! Regulile actuale permit decontarea unui singur segment, o singură dată pe an. Primele 5 luni, clinicile medicale au blocat de tot Monitorul pentru că nu le era clar cum se decontează. Un pacient scoate din buzunar între 1.500 și 2.000 de lei pentru restul de segmente. În studiul nostru, 42% dintre bolnavii de SM au un venit lunar sub 4.000 de lei, iar 18% trăiesc cu sub 2.000 de lei. Dacă vine și povara să-și plătească RMN-ul, omul n-o s-o facă. O să-și plătească mai întâi lumina, gazul, întreținerea și viața de zi cu zi!”, explică pentru Libertatea Eduard Pletea, președintele APAN România.

În România, peste 10.000 de persoane trăiesc cu scleroză multiplă, iar unii pacienți sunt nevoiți să parcurgă sute de kilometri pentru a ajunge la tratament.

Bolnavii cu hepatite cronice se lovesc de birocrație

Probleme similare sunt semnalate și în cazul persoanelor cu hepatită B, hepatită C, hepatită Delta sau steatoză hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD). În lipsa unui program național de monitorizare gestionat direct la nivelul Ministerului Sănătății, accesul la investigații poate depinde de procedurile și disponibilitatea serviciilor din fiecare județ.

Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), spune că pacienții ajung să parcurgă proceduri complicate pentru a beneficia de analize și investigații necesare.

„Noi am solicitat de mai multe ori ca analizele de monitorizare să fie decontate. Unii pacienți, decât să se tot plimbe între spitale, preferă să-și plătească investigațiile din buzunar. Pentru FibroScan trebuie să își ia o trimitere la gastroenterologie, iar pentru viremie, altă trimitere la infecțioase! La Brașov, de exemplu, viremia gratuită se face într-un singur spital din județ. Este anormal!”

Reprezentanții pacienților atrag atenția că prețul investigațiilor poate deveni o povară greu de suportat, mai ales pentru persoanele care au nevoie de evaluări repetate.

Ce schimbări cer cele 13 asociații de pacienți

Organizațiile solicită Guvernului și Ministerului Sănătății să adopte rapid măsuri care să asigure accesul la investigații în funcție de necesitățile medicale ale fiecărui pacient.

Printre principalele cereri se numără:

Citeste si: Denisa Tănase și Mircea Brânzei ar fi luat-o pe drumuri separate! Ce indicii au apărut despre relația celor doi – kfetele.ro

Citeste si: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii – catena.ro

Citeste si: DECLARATIA elevului martor la atacul de la Colegiul “Armand Călinescu”: „A venit cu maceta și a început să dea!” – radioimpuls.ro

– Eliminarea limitei de o singură investigație anuală pentru pacienții incluși în regimul Monitor, codurile M3-M8, prin adoptarea ordonanței de urgență pregătite de Ministerul Sănătății.

– Stabilirea eligibilității pe baza recomandării medicului specialist, fără restricții administrative care să împiedice efectuarea investigațiilor necesare.

– Decontarea tuturor regiunilor anatomice care trebuie examinate pentru realizarea unei evaluări complete, inclusiv atunci când sunt necesare mai multe segmente ale coloanei vertebrale sau ale creierului.

– Extinderea accesului la programul de monitorizare și pentru pacienții cu boli inflamatorii, autoimune, reumatologice și sistemice, precum spondilita anchilozantă, lupusul, poliartrita reumatoidă, vasculitele și sclerodermia.

– Aplicarea acelorași reguli de către toate casele de asigurări de sănătate, fără proceduri birocratice suplimentare sau declarații pe proprie răspundere care nu sunt prevăzute de lege.

Asociațiile solicită, de asemenea, ca persoanele cu diabet zaharat și boală cronică renală să beneficieze de acces adecvat la investigațiile imagistice recomandate de medicii specialiști. Acestea sunt importante pentru depistarea complicațiilor și ajustarea tratamentelor înainte ca starea bolnavilor să se agraveze.

„Întârzierea investigațiilor duce la leziuni ireversibile, pierderea mobilității, incapacitate de muncă și spitalizări scumpe. Accesul la sănătate nu trebuie să depindă de grosimea portofelului fiecărui pacient. Monitorizarea la timp înseamnă autonomie și costuri mai mici pentru stat pe termen lung”, conchid reprezentanții celor 13 asociații.

Cine a semnat apelul adresat Guvernului

• Eduard Pletea – Președinte, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN România)
• Rozalina Lăpădatu – Președinte, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA)
• Marinela Debu – Președinte, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO)
• Alina Comănescu – Fondator, Asociația Sănătate pentru Comunitate
• Otilia Stanga – Președinte, Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID)
• Rodica Molnar – Președinte, Asociația Copiilor și Tinerilor Diabetici Mureș (ASCOTID)
• Simona Tănase – Președinte, Asociația Învingătorii Sclerozei Multiple
• Dorica Dan – Președinte, Alianța Națională pentru Boli Rare (ANBRaRo)
• Radu Gănescu – Președinte, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)
• Iulian Petre – Director Executiv, Federația UNOPA
• Ștefan Răduț – Director, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă
• Adriana Harja – Președinte, Asociația Națională Miastenia Gravis România
• Andrei Huțanu – Președinte, Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania.

Reprezentanții organizațiilor avertizează că amânarea investigațiilor poate duce la agravarea bolilor, la pierderea mobilității și la creșterea costurilor medicale pe termen lung. Ei susțin că lipsa accesului la monitorizare nu afectează doar sănătatea și autonomia pacienților, ci poate genera și cheltuieli suplimentare pentru întregul sistem medical.

Eduard Pletea atrage atenția asupra consecințelor sociale și financiare ale acestei situații: „Imposibilitatea financiară de a ajunge la monitorizare îi va transforma pe acești oameni într-un cost permanent pentru întreaga societate.”